Calendarul evenimentelor

<<  Iulie 2019  >>
 Lu  Ma  Mi  Jo  Vi  Sâ  Du 
  1  2  3  4  5  6  7
  8  91011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Urmatoarele evenimente:

No current events.

Oraș Digital European

banner orasdigital

Program operațional

proiecttgms

Bilete on-line

teatru

Ordine și siguranță

180x150

Salvați copiii

salvati-copiii-logo

Autoritatea Națională Turism

banner aut nat.fw

Mărime text:

 

Stimaţi târgumureşeni,

     În dialogul cu dumneavoastră încerc, ca de fiecare dată, să situez în prim plan problemele de strategie ale oraşului, proiecţia lui în etapa istorică pe care o parcurgem, să vă atrag pe toţi pentru a fi uniţi într-o echipă ce va construi viitorul Tîrgu Mureşului.

     Încă de la începutul anului 2013, priorităţile au constat în gândirea unor strategii şi pregătirea unor proiecte cu caracter regional, pentru accesarea fondurilor europene aferente perioadei 2014-2020. Timpul trece şi ştiam că vor fi piedici, din cauza legislaţiei şi lipsei unor clarificări patrimoniale. Experţi ai Comisiei Europene au semnalat, de altfel, că România duce lipsă de strategii. Nu vreau să învinuiesc pe nimeni, dar pot fi uşor identificate instituţiile pe care nu le-a interesat şi care nu au centralizat iniţiativele locale spre a fi transmise ministerelor, astfel ca acestea să întocmească şi să prezinte Uniunii Europene o strategie coerentă, viabilă.

     Vor fi alocate fonduri importante, sume uriaşe, capabile să scoată un oraş sau o zonă din izolare şi să înlăture, într-o perioadă scurtă, decalajele dintre noi şi lumea civilizată. Este o perspectivă de care suntem datori să profităm, printr-o viziune coerentă, prin programe bine gândite şi pe termen lung.

     Vă prezint, pe scurt, proiectele ce interesează dezvoltarea regională. Realizarea lor presupune colaborarea cu administraţiile locale din zona periurbană, precum şi cu cele ale judeţelor învecinate. În spatele acestor iniţiative stau sute de ore de discuţii, zeci de întâlniri - de multe ori fără a se lua o decizie, pentru că foarte multe depind încă de o serie de instituţii care, aparent, nu au nicio legătură cu administraţia locală; în esenţă însă contează foarte mult, prin blocajele, tergiversările, condiţionările impuse.

      Unirea tuturor universităţilor şi crearea campusului universitar, a unui consorţiu universitar puternic, româno-maghiar, cu deschiderea şi completarea asigurate printr-o universitate tehnică pot, într-adevăr,să ne creeze statutul de oraş universitar important, un centru care să reziste într-o lume concurenţială. Să nu uităm că ne luptăm cu Iaşul, cu Clujul, cu Bucureştiul, cu Timişoara –centre universitare cu renume, iar într-o lume concurenţială este clar că trebuie să te lupţi pentru a rămâne în rândul elitelor. Sigur, decizia aparţine conducerilor respective. Am avut 4-5 întâlniri şi, în particular, toţi mi-au spus că ar fi onoraţi de o asemenea propunere, dar aici trebuie să se implice oraşul, judeţul, întregul mediu universitar, nemaivorbind de luarea la cunoştinţă şi de către minister. Din păcate, unii privesc cu detaşare, timpul zboară şi asistăm la o perioadă dificilă în viaţa fiecărei universităţi, cu sincope, cu căderi; copiii se reorientează, iau în considerare alte posibilităţi. Or, dacă nu le poţi asigura locul tău, sigur şi stabil, devii, practic, vulnerabil.

        Centrul de Informatică medicală şi Dezvoltare IT, cu un super computer de mare performanţă, proiect care a stârnit atâta zbatere şi dezbatere în Consiliul Local, s-a soldat cu decizia ciudată şi stupidă a consilierilor de a ataca în instanţă iniţiativa primăriei. Acest lucru spune tot despre lumea în care trăim şi despre primitivismul care îi domină pe unii care, înainte de toate, aşează interesul politic. Dezvoltarea acestui centru ne face să ne situăm în elite. Faptul că în România, sau în această parte a Europei, avem un asemenea centru înseamnă o emulaţie în cercetare, înseamnă prezenţa continuă la Tîrgu Mureş a unor cercetători de înaltă clasă, o pepinieră şi un suport extraordinar pentru mediul universitar. Aici, şi nu în altă parte trebuie căutată vocaţia Tîrgu Mureşului, viitorul său într-un mediu universitar, folosind cu inteligenţă şi prezenţa maghiarilor, ca o discriminare pozitivă. Oraşul trebuie să dispună însă de suficientă forţă pentru a susţine un asemenea proiect. Să nu surprindă pe nimeni, dar tocmai de aceea a şi fost gândită unirea Tîrgu Mureşului cu 8 comunităţi din jur: pentru a creşte din punct de vedere patrimonial (aproape de 5 ori), dar şi demografic, fiindcă nu este puţin lucru să dispui de suportul material pentru a susţine mediul universitar, cultural, aeroportul etc., cu alte cuvinte, întregul potenţial pe care ţi-l conferă un oraş mare, puternic, printre primele din România.

     În spatele acestor eforturi a stat dialogul cu toate categoriile profesionale. Am insistat asupra zonei metropolitane, domeniu în care nu s-a întâmplat nimic, ambiţia ciudată şi de neînţeles a Consiliului Judeţean blocând, de peste 10 ani, acest proiect vital pentru Tîrgu Mureş.

 

     După cum vedeţi, pericolul cel mai mare în realizarea acestor obiective şi   a unui proiect coerent de dezvoltare a oraşului nu trebuie căutat în exteriorul României, ci în interior, în fapte şi atitudini care îţi creează un sentiment extrem de neplăcut, vecin cu revolta.

 

Vă este cunoscut că, încă în 2011, am obţinut acordul Ministerului Transporturilor pentru mutarea liniei CFR. Poziţia sa actuală creează mari prejudicii în circulaţie, constituind realmente un mare obstacol pentru oraş. Împreună cu administraţia locală din Reghin am propus un proiect vizând crearea unei căi feroviare rapide pe traseul Reghin-Ungheni- Aeroport, care să treacă prin Tîrgu Mureş, iar actuala cale ferată să fie mutată pe malul stâng al Mureşului. Să nu surprindă pe nimeni, este o banalitate ce vă spun, şi poate verifica oricine: linia ferată este neelectrificată şi, în afara unui terasament de cale ferată, nu presupune vreo altă investiţie. Este un proiect realizabil prin fonduri europene, un proiect regional – beneficiari fiind călătorii care vor veni până la Reghin din Bistriţa, Harghita, şi, parţial din Cluj, şi care, în maximum 20 de minute, vor ajunge de la Reghin la aeroport.

     Gândite şi puse într-o coerenţă regională, in interesul comunităţilor locale, aceste proiecte vor servi, concomitent, interesele Tîrgu Mureşului, corectând o serie de neajunsuri în traficul oraşului: realizarea unei super străzi pe traseul Sângeorgiu de Mureş- Ungheni, un „sistem de fugă” care să străbată oraşul ar reprezenta o mare degajare a traficului urban.

     Pe parcursul anului 2013 am lucrat la identificarea posibilităţilor de amplasare a trei poduri peste râul Mureş, din care unul în oraş. Aţi văzut câte discuţii şi dispute cu ONG- urile a iscat această iniţiativă. Aţi văzut ciudăţenia că oameni din alte zone ale oraşului, pe care, în fond nu-i interesează problema, pur şi simplu îşi bat joc de cetăţenii din cartierul Unirii şi nu numai. Practic, este vorba de întregul areal periurban - Sântana- Voiniceni – Nazna - spre Pănet, adică toată zona în care oamenii sunt interesaţi să vină în oraş, noi neavând la ora actuală decât două poduri peste Mureş, unul fiind aproape în fază de epuizare.

    O intensă activitate s-a axat pe tema susţinerii Spitalului Regional, alături de proiectele în completare privind sprijinirea Universităţii de Medicină şi Farmacie. Felicit conducerea actuală pentru că încearcă să ridice UMF la standardele la care a fost odată, să stăpânească şi să corecteze zona conflictuală pe care, din păcate, politicienii o întreţin. Spitalul Regional este, absolut, o necesitate pentru că trebuie să ne menţinem în elita medicală, aşa cum am fost obişnuiţi, şi pentru că acest areal al ştiinţelor medicale trebuie să rămână una din vocaţiile pe care să le perpetuăm în acest oraş. Nu este simplu să dialoghezi cu directorii, cu profesorii, cu şefii de clinici, cu medici rezidenţi. Să nu credeţi că argumentaţiile, negocierile, prezentarea proiectelor în care vrei să fii partener cu aceste categorii profesionale sunt uşoare sau că se reduc doar la simple enunţuri.

     Au mai fost discuţii cu reprezentanţi ai mediului turistic, de afaceri, sportiv, pentru gândirea unor strategii adiacente. Ştiţi că Tîrgu Mureşul are în vedere crearea unui Centru Regional Sportiv, cu perspective de a deveni un centru olimpic. Beneficiem de marele avantaj al poziţiei noastre geografice, de care trebuie să profităm, transformând toată zona destinată – bucla Mureşului până în amonte de Sângeorz - într-o extinsă zonă metropolitană, sportivă. Aceasta va însemna o emulaţie pe linie de sport la Tîrgu Mureş – turnee, competiţii, sporturi individuale şi de echipă, cu alte cuvinte - sănătate şi viziune. Fiindcă dacă ne uităm la modul în care poţi „să scoţi un oraş în lume”, vedem că România este cunoscută în primul rând, datorită sportivilor şi, din păcate, foarte rar datorită politicienilor. Este un aspect care trebuie speculat şi, adiacent unui mare centru sportiv să avem şi un centru de agrement pe măsură. El există la Tîrgu Mureş, dar trebuie extins, pentru că în momentul în care lucrurile merg bine, te gândeşti cum să le faci să meargă şi mai bine. Preconizăm un centru e agrement care să cuprindă, pe lângă viitorul aerodrom, şi terenuri de golf, parc şi cabană cinegetică, circuit auto, adică un tot unitar, loc ideal pentru recreere, pentru evenimente sportive, turistice şi de agrement. Este un proiect ce poate fi realizat din fonduri europene, printr-o abordare coerentă, integratoare. Aceste proiecte sunt analizate şi discutate în cercurile profesionale şi, de bună seamă, ele sunt agreate. Câte despre imobilele sportive prevăzute, activele mari care vin să acopere ceea ce v-am detaliat privitor la centrul sportiv, vă asigur că nu sunt deloc puţine.

     În domeniul turismului, am elaborat un proiect de anvergură, în urma dialogului pe care l-am avut cu reprezentanţii administraţiilor locale din Alba Iulia, Sighişoara, Braşov, Bistriţa. În toate aceste oraşe au fost adoptate Hotărâri ale consiliilor locale privind dezvoltarea circuitului Dracula. Este un lucru de speculat cu maxim interes pentru că ne preocupă nu numai din punct de vedere al mediului de afaceri din Tîrgu Mureş care se ocupă cu turismul, ci reprezintă şi o cale de valorificare a Aeroportului şi de folosire inteligentă a autostrăzilor.

     Aţi văzut anunţurile ciudate ale unor miniştri: unii fac autostrăzi, alţii nu fac autostrăzi sau modifică trasee de la o zi la alta, după criterii doar de ei ştiute. Aproape că s-a ajuns la o conducere prin umilinţă: dacă vreau, îţi dau, dacă nu vreau, nu primeşti nimic. Dată fiind această stare de incertitudine, se impune, urgent găsirea unor alternative. Am solicitat discutarea, neîntârziat, a unei colaborări între Tîrgu Mureş şi Sibiu, respectiv Cluj, pentru a dezvolta super străzi (tot din fondurile regionale), în scopul realizării unor legături foarte rapide (Râciu – Cluj, respectiv Târnăveni – Mediaş – Sibiu), încât să ne putem lega, urgent, de aeroporturi, fiindcă vedem că de aeroportul din Tîrgu Mureş nu se ocupă nimeni şi e lăsat de izbelişte, ceea ce va duce la o uriaşă izolare a oraşului. Or, gândiţi-vă ce înseamnă un oraş universitar, un centru de elită în mediu educaţional, sportiv şi de afaceri, cu un aeroport în paragină. Este una din marile erori care trebuie corectate printr-o intervenţie rapidă a Consiliului Judeţean.

     O preocupare constantă a constituit-o calitatea vieţii. Drumurile ocolitoare, inelul mare şi inelul mic de circulaţie (menite a scoate noxele din oraş), de asemenea câştigarea unor arealuri patrimoniale importante destinate mediului de afaceri, toate acestea pot fi închegate într-un proiect coerent, de anvergură, realizabil prin accesarea de fonduri europene. Oraşul, însă, nu poate fi prezentat într-o proiecţie regională decât dacă el devine capitală! Aduceţi-vă aminte câte dezbateri, câte întâlniri am avut pe această temă! Un an de zile am vorbit, aproape obsedant, de Tîrgu Mureş – capitală regională, ca să ne menţinem locul şi rolul ce ni se cuvin într-o Europă a regiunilor!

      În privinţa proiectelor de utilitate publică , în prim plan a fost abordarea complexului Răstoliţa, astfel încât să devină punctul esenţial de alimentare pentru aproximativ jumătate din judeţ, asigurând necesităţile de apă pentru Reghin, Iernut, Luduş, Tîrgu Mureş şi zona adiacentă.

     De Răstoliţa mi-am legat numele încă din 1997, când lucrarea era, practic, închisă. În timp, discutând cu specialişti în domeniu, am înţeles importanţa acestui obiectiv, mi-am dat seama că o treime din populaţia judeţului bea apă de proastă calitate. Acum, din fericire, avem o uzină de apă foarte bună dar procesăm apă proastă. Lucrarea de la Răstoliţa, care este gata, dar abandonată în mod iresponsabil, poate fi inclusă într-un proiect regional complex, cu cei din Cluj şi cei din Bistriţa. Proiectul de lucrare publică ar putea fi cuplat cu unul energetic, întrucât, prin cădere de 200 m diferenţă de nivel, apa ar putea fi procesată şi din punct de vedere energetic.

     Conchizând, anul 2013 a fost marcat de efortul de a ne face temele din timp în ceea ce înseamnă proiectele regionale. Din păcate, dialogul a lipsit cu desăvârşire. Scrisorile, sesizările şi propunerile noastre către ministere au rămas fără răspuns. De sprijin din partea vreunui ministru nici nu a fost vorba. Mai curând am primit răspuns de la comisari europeni sau de la directori ai unor cabinete ministeriale ale unor comisii europene decât de la Bucureşti.

     Cu toate acestea, eforturile noastre în elaborarea de proiecte regionale cu finanţare din fonduri europene vor continua. Sunt în dialog şi sper să obţinem un astfel de proiect în problema locuinţelor pentru ţigani. S-a văzut ce „roade” a dat „implicarea” ONG-urilor. Toată lumea spune că s-au cheltuit o groază de bani, dar noi n-am văzut nimic, şi nu cred că există vreun oraş în România care să se poată lăuda că a făcut pentru ţigani ce am făcut noi.

     Pe lângă activităţile cotidiene în ceea ce înseamnă infrastructură, reabilitarea drumurilor, a cartierelor, curăţenie etc., am rezolvat, la timp şi fără sincope, problema centralelor termice la şcolile din oraş, în urma falimentului Energomur, preocupându-ne, în mod deosebit, de extinderea grădiniţelor şi creşelor în cartierele de tineri ale oraşului.

     Într-o lume care se mişcă foarte repede, trebuie să oferi încredere în potenţialul oraşului tău, să le dai posibilitatea oamenilor să aibă o viziune de stabilitate şi speranţă. Locul târgumureşenilor, al copiilor şi al nepoţilor lor este la Tîrgu Mureş. Ei trebuie să ştie că aici, şi nu în altă parte, se pot realiza din punct de vedere profesional şi personal, să aibă încredere că oraşul va fi unul cu parcurs ascendent şi situat, mereu, în elite, chiar dacă, din păcate, spaţiul public este ocupat de isterii şi izmeneli ieftine care ne vor costa dacă, deja, nu ne-au costat foarte mult.

 

 

Dorin Florea,

Primarul Municipiului Tîrgu Mureş

 

 

 

*Acest moto va figura pe toate documentele emise de Primăria Tîrgu Mureş. Decizia are la bază şi reflectă preocuparea de a păstra oraşul în sfera dialogului constructiv, al stabilităţii şi concordiei, de a descuraja şi înlătura tentaţia de a fi prezentat ca o zonă conflictuală permanentă.

 

 

 

Raportul de activitate al primarului Municipiului Tîrgu Mureş pe anul 2013 este publicat integral pe site-ul instituţiei, www.tirgumures.ro

 

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com


Inapoi

Data și ora

Vineri, 19 Iulie 2019
18:10:31

Noutăți

buton parcare
buton taxe impozite3
buton prog sitpf
buton prog acte identitate online
buton prog casatorii online2
buton prog transc online2
mobilepay.fw
taxe_online1
arta3d
ban_webcam
banner_harta
ban siletina

 

Proiecte. Strategii

Banner SIPOCA
Banner POCA
BannerMyCity - RO3
plan mobilitate
banner sidu.fw
banner calea verde
banner paed1.fw
grupul de actiune
banner_proiecte1
Digital Mures
Oras ECO
banner_pug
banner_arh
banner iaz.fw
banner iaz.fw
locuri de munca

SIS II

sis2 

S N A 2016 - 2020

banner anticor.fw 

e-Romania

sis2 

Wikipedia:

wikipedia

Rețele sociale

FacebookTwitterYoutube

Vizitatori

Azi:633
Ieri:852
Săptămânal:4189
Lunar:14602
Toate2809962