O simfonie nu este alcatuită din sunete singulare ci din relația dintre ele și atunci când suntem în armonie și bucurie, "omul se înnobilează și se salvează. Căci ceea ce am eu celălalt nu are și atunci eu am nevoie de altul și altul are nevoie de mine și prin această relație se afirmă valoarea persoanei" ( părintele D. Stăniloae). 

Unicitatea si individualitatea personală nu trebuie să fie motiv și prilej  de mândrie ci un prilej de dar unul pentru celălalt,  de bucurie. Prin puterea sunetelor (Simfonia a 9a), împreună cu versurile lui Friedrich Schiller , titanul i-a inchinat BUCURIEI, un superb imn.

Muzica lui Beethoven ne invață că putem rămâne diferiți, fiecare cu chipul și părerile sale, dar "dialogând printr-o  melodie integratoare," (A.Plesu).

"Cine a avut norocul
De prieteni buni să dea
Cine știe ce-i iubirea
Lângă noi cântând să stea......"

"Muzica este o revelaţie mai înaltă decât orice înţelepciune şi orice filosofie... "Ludwig van Beethoven