Termenul este recent, căci şi maladia adictivă pe care o denumeşte şi care se manifestă printr-o stare teribilă de anxietate este recentă. Nomofobia, numele bolii, provine din expresia No Mobile Phobia, cu alte cuvinte teama de a fi separat de telefonul mobil.

Un studiu realizat în urmă cu câţiva ani, constata deja că nu mai puţin de 53% dintre utilizatorii de telefoane mobile erau îngroziţi la ideea de a fi lipsiţi de jucăria cu pricina,iar procentul a crescut fără doar şi poate.

Cu toate acestea, sau poate tocmai de aceea, an după an,de 19 ani, pe 6 februarie, este marcată Ziua mondială fără telefon portabil.Anul acesta b-unicii de la Căminul pentru persoane vârstnice din Tg Mureş au fost invitaţi să sărbătorească această zi.

Ne-am putea imagina că părintele Zilei mondiale fără mobil este vreun individ retrograd, certat cu roadele tehnologiei de vârf, pe care nu o stăpâneşte. În realitate este vorba de un scriitor cât se poate de conectat, autor de romane poliţiste umoristice, printre care „Asasin de portabil fără mobil aparent", un roman scris în întregime în limbaj SMS.

Phil Marso (alias Philippe Marsollier), căci acesta este numele lui, a lansat această iniţiativă din dorinţa de a atrage atenţia asupra numeroaselor şi uneori nebănuitelor implicaţii pe care utilizarea compulsivă a mobilului le poate avea asupra sănătăţii personale şi nu numai. Ziua de 6 februarie a fost aleasă deoarece în calendarul catolic este sărbătorită ziua Sfântului Gaston, nume care apare într-un popular cântec francez din anul 1970, în interpretarea lui Nino Ferrer: "Gaston, sună telefonul, dar, ca întotdeauna, nimeni nu ridică receptorul". Zilele mondiale fără telefon mobil au fost marcate prima dată la 6 februarie 2001 şi din anul 2004 campania a fost extinsă pe perioada a trei zile 6,7 şi 8 februarie

Am început prin a le adresa b-unicilor întrebarea: „Credeţi că am putea supravieţui fără telefonul mobil ?" Cei mai curajoşi au încercat să-mi răspundă la întrebare explicând utilitatea acestuia :pentru a comunica cu familia şi cunoscuţii,trimiterea SMS la aniversări,calendar, ceas,programarea la medic,vizionare de filme, reportaje,înregistrări foto ale diverselor evenimente etc.Am vizionat un documentar despre istoria telefonului în general şi al celui mobil, în particular,am ascultat împreună melodia care a dat titlul manifestării.

În loc de concluzie: Deşi unul din trei posesori spune că nu-şi poate imagina viaţa fără telefonul mobil(incluzându-i de această dată în statistică şi pe colegi) esenţial a fost de fapt că" problema" a fost pusă în discuţie, că nu ar trebui să renuţăm definitiv la preţioasele noastre ecrane, doar că trebuie să le utilizăm ca pe nişte unelte – minunate, dar numai unelte!

Iar la sfîrşitul celor 2 ore petrecute împreună b-unicii au intrat în posesia unui Smartphone....a unui biscuit Smartphone!

Dr.Anca Mariela Florea
Director Caminul pentru persoane varstnice Tg Mures

 

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com