Palatul Culturii face parte din programul Imperiului Austro-Ungar de ridicare a valorilor urbane şi întărire a culturii în zona respectivă. Existau prevederi legale ca în cele mai importante centre din Ardeal să fie construite asemenea clădiri cu destinaţie precisă vizând instituţiile culturale. Rolul de canalizare a energiilor pentru ridicarea acestui important  monument l-a avut primarul Bernády György aflat la primul său mandat (1902-1913).

La 04.06.1907, prin Hotărârea nr. 61/4615/1907, în urma unui concurs, consiliul oraşului stabileşte ca pentru construirea edificiului să fie arhitecţi Komor Marcell şi Jakab Dezsõ din Budapesta. Prin Hotărârile nr. 58/3200 din 06.04.1908 şi 73/4964 din 19.06.1909, Consiliul oraşului aprobă dobândirea terenurilor necesare ridicării edificiului.

La 3 mai 1909, Inspectoratul Naţional al Muzeelor şi Bibliotecilor revine cu privire la Palatul Culturii, arătând Primăriei din Tîrgu-Mureş că proiectele celor doi arhitecţi trebuie revăzute. Proiectul este întocmit la 6 mai 1909 şi cuprindea o clădire cu parter, etaj I, etaj II şi mezanin.În prezent, palatul cuprinde cinci niveluri: un parter, mezanin şi trei etaje. Arhitectura şi decoraţia edificiului acuză un ritm clasic de două registre pricipale: cel inferior cuprinzând parterul şi mezaninul, demarcat prin bosajul rustic din pietre mari cenuşii, cioplite brut, şi cel superior, trei etaje, tencuit luminos, cu ferestre mici, înguste, grupate în bandă. În registrul superior mai apar două zone intermediare.

Prima este mezanin, marcată de o tencuială rugoasă, cărămizie, a doua, al ultimului etaj şi jucând oarecum rol de friză, acoperită cu plăci pătrate de gresie cenuşiu-verzuie. Acoperişul ascuţit, din ţigle smălţuite, alcătuieşte un ritm policrom viu.Înrâuririle Şcolii vieneze sunt vizibile: cornişa e perfect dreaptă, dispărând aticele parţiale, din curbe şi contracurbe, majoritatea golurilor fiind dreptunghiulare. Totuşi ecourile stilului floral existent în arta de la 1900 nu au dispărut cu totul.

Cele două arcade mari semicirculare, arcaturile din friza coronamentului, precum şi benzile de ferestre înguste, cu arc în plin centru, vin şi contrabalansează ponderea rectangulară generală.
Decoraţia exterioară este relativ redusă şi discretă, formată din frontoane cu reliefuri florale, diferite chenare profilate, reliefate etc.Întreaga compoziţie este marcată, aproape ostentativ, de cele şase bow-window-uri acoperite de un coronament puternic, tridimensional, festonat, la care adăugăm altoreliefurile şi busturile din piatră, toate datorate sculptorului Kallós Ede.
În schimb, marele mozaic din coronament, opera lui Nagy Sándor şi Roth Miksa este mai reuşit, aici simţindu-se imediat concepţia decorativă secesionistă.Interiorul Palatului este mai bine amenajat, holul mare acoperit cu calote turtite, totul într-o compoziţie proporţionată, datorită lui Körösfõy-Krieseh Aladár, ce dă un aspect feeric ansamblului: pictură ornamentală, pictură figurală, relief ornamental şi figural, vitralii, ornamente de bronz, sticlă etc.

Un ansamblu reprezentativ al interiorului este Sala Oglinzilor, numită aşa după cele mai neizbutite elemente ale compoziţiei: cele două grupuri de câte trei oglinzi uriaşe, având deasupra câte un panou pictural de Polya Tihor. În schimb, sala este frumos proporţionată, plafonul drept e ritmat în panouri dreptunghiulare de grinzi puternice. Centrul de interes al sălii îl reprezintă cele 12 compoziţii în vitraliu, situate la stradă, opera lui Nagy Sándor, Thoraczkai-Wigond Ede, Muhits Sándor şi Roth Miksa.
Marea sală de spectacole relevă cel mai bine influenţele concepţiei „Wiener Werkstätte”, cu elementele caracte­ristice – scena, plafonul, balcoanele şi lojele se păstrează într-un limbaj geometric.

Valoarea clădirii a fost întregită de prezenţa unei orgi cu 4.463 tuburi şi 63 de registre ale unei colecţii de artă compusă din 83 de lucrări, dintre care o parte donate de Muzeul Naţional din Budapesta şi o parte cumpărată de municipalitate. Alături le-au stat nenumăraţi meşteri anonimi şi cetăţeni care au făcut donaţii pentru ca această clădire să poată fi construită. Astăzi ea fiinţează prin eforturi de conservare, prin cultură şi toleranţă.

dsc03173
dsc03171
dsc03173
dsc03190
dsc03191
dsc03195
palculturii

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com