Templul mare din Tîrgu-Mureş (str. Aurel Filimon nr. 23) a fost construit în anul 1900 de către fosta comunitate evreiască „Status Quo”, uniune desprinsă din comunitatea ortodoxă a evreilor transilvăneni din sec. XIX din fosta monarhie austro-ungară. A fost proiectat de către arhitectul Jakab Gartner din Viena iar unul dintre meşterii de marcă a fost Sóos Pal.

Templul prezintă în elevaţie un volum care prin masivitatea turlelor octogonale cu cupolete împreună cu turla mare cu rozete pe toată suprafaţa constituie un element de frumuseţe şi de ambient arhitectural. Marea rozetă centrală este amplasată deasupra a trei arce care formează porticul intrării principale. Stilul Templului are un caracter eclectic, dar acest lucru nu ştirbeşte unitatea compoziţiei şi valoarea arhitecturală a construcţiei. Interiorul este amplu, decorat expresiv cu rozete florale, profile dantelate, cupolete bulbate, cu elemente decorative de inspiraţie musulmană cum ar fi arcul de deasupra CHIVOTULUI. Ambianţa interioară aminteşte de o biserică catolică situată la intersecţia romanicului cu goticul şi barocul. În acest sens remarcăm elementele traforate ale balustradelor de la tribună, galeriile etajului, ca şi decoraţia inte­rioară în ansam­blu. La aspectul elevat al interi­orului contri­buie şi mobilierul aşezat în patru şiruri de bănci care se înscriu organic în structura de plan a parterului.

Templul mare din Tîrgu-Mureş se înscrie printre cele mai valoroase clădiri sub acest aspect arhitectural, fiind un element important din acest punct de vedere, chiar şi pe teritoriul Româ­niei. Capaci­tatea templului este de 522 de locuri dintre care 314 locuri la parter, pentru bărbaţi, şi 238 de locuri la balcon pentru fe­mei. Datorită faptu­lui că municipiul Tîrgu-Mureş a fost una dintre acele localităţi din Ardealul de Nord de unde au fost deportaţi evrei în lagărele de exterminare din Germania, pentru veşnica aducere aminte a fost plasat un monument de marmură albă, cu o placă comemorativă, situat în faţă în partea de răsărit a templului, alipit de peretele balustradei CHIVOTULUI.

Scris în ebraică, textul este tradus în limba română şi aminteşte, pentru eternitate următoarele lucruri: „Numărul Sfinţilor (martirilor) din oraşul nostru este de 5.943 şi piatra din zid strigă de durere şi tot poporul evreu deplânge exterminarea părinţilor noştri şi a celor dragi nouă care au fost sacrificaţi şi arşi la Auschwitz în anul 6704 (1944)”.Tot pentru aducere aminte, în holul de la intrare în marele Templu este plasată o placă comemorativă adusă de la Sovata, cu numele celor deportaţi din această localitate în aceleaşi lagăre de exterminare.

Datorită faptului că în decursul anilor clădirea a suferit acţiunea agenţilor externi, în anul 2000 s-au realizat lucrări de consolidare, conservare şi de decorare a interiorului, potrivit formulei iniţiale.

În Templu au loc manifestări comemorative dedicate jertfei celor ucişi, organizate de societatea civilă, membrii comunităţii supravieţuitori ai Holocaustului prezintă conferinţe, expuneri şi evocări legate de acest tragic eveniment.

01.templu_israelit
01.templu_israelit
sinagoga2
sinagoga3

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com