Mărime text:

A fost realizată între anii 1793-1794, cu sprijinul comerciantului Hagi Stoian Constandin şi a soţiei sale („sau cumpărat acest loc de biserică de dumnealor jupânu Stoian Hagi Constantin cu soţia Siriana. Au făcut şi biserică din temelie, au zugrăvit altariu şi fruntariu cu icoanele.

De împreună sunt ctitori Gherog Laslo, Stoian Ienache, Sabo Radu, Moldovan Ianuş, Bucur Demeter, Sabo Demeter, Cadar Demeter fiind preot paroh şi protopop eparhii Vasile Pantea, zugravi Popa Nicolae şi Ban Vasile. Anno 1814”), care la 3 aprilie 1793 cumpără terenul de la Ilyes Maria. În prima etapă s-a realizat biserica propriu-zisă, cu un plan dreptunghiular simplu, cu absidă pentagonală nedecroşată care cuprinde pronaosul, naosul şi absida altarului. A doua etapă realizată ulterior, finalizată în 1614, cuprinde pridvorul juxtapus la capătul de vest care deasupra are turnul.

Biserica moşteneşte vechiul tip al bisericilor de lemn ale românilor şi este realizată potrivit tehnicii populare, tradiţională în Transilvania, cu bârnele încheiate prin cheutori în „coadă de rândunică”. Faţă de biserica de piatră, arta românească s-a dovedit mai rezistentă în raport cu noile forme, ale barocului, impuse din afară. Principalul element compoziţional este turnul-clopotniţă, la care remarcăm bulbul mare de secţiune octogonală care prin intermediul lanteroului termină bulbul mic.Inscripţia de pe arcul ce marchează iconostasul indică ctitoria, autorii decoraţiei interioare şi anul terminării lucrărilor: 1814.

În vara anului 1866, a oprit la Tîrgu-Mureş şi poetul Mihai Eminescu, în drumul său către Blaj. În pridvorul bisericii de lemn a dormit poetul român, peisajul nocturn impresionându-l profund: „clopotul cel dogit gemea bolnav în turn şi toaca se izbea de stâlpii clopotniţei...”.

Astăzi, biserica are calitate de monument şi este arareori folosită. Are valoare turistică şi se identifică cu arta veche românesacă.

biserica_lemn1
biserica_lemn1
biserica_lemn6
Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com