Ne-am reunit astăzi, 9 mai, pentru a omagia trei evenimente. Unul rămâne veșnic, ca un fapt asumat și respectat. Independența României. Astăzi, mai mult ca oricând, suntem datori să înțelegem ce înseamnă independența. Iar dacă ne raportăm la al doilea eveniment pe care îl marcăm în ziua de 9 mai, sfârșitul celui de-al doilea război mondial, încă mai sunt răni vechi care trebuie analizate. Sunt lucruri pe care poporul român nu le-a înțeles, pentru că nu i s-a spus adevărul. În fiecare etapă istorică am avut eroi, unii au murit pe câmpul de luptă, iar alții în închisorile comuniste! Europa era în vacanță, liderilor politici marcanți de la acea vreme le era teamă să se exprime și să intervină la atrocitățile care se petreceau aici, le era teamă de vocile schingiuite care își exprimau libertatea și demnitatea acestui popor.

Tot astăzi sărbătorim și Ziua Europei, o Europă pe care unii au proiectat-o, dintr-un considerent pur economic, dar nici acum poporul român nu a înțeles ce înseamnă cu adevărat această construcție europeană. Pentru români a fost un vis frumos, un vis din care abia reușim să ne trezim astăzi. Încă visăm și încurcăm lucrurile, deși nu am definit încă libertatea, nu am definit încă demnitatea și nu am cunoscut încă respectul!

Nu Europa este de vină pentru acest lucru, nu liderii vremelnici și necredincioși actuali, ci lipsa valorilor, lipsa oamenilor care trebuie să înțeleagă rolul și rostul lor acum într-o Europă unită. Valorile adevărate zac ascunse și acum, ideile și manuscrisele lor zac prăfuite, bine acoperite de cineva. Nouă ni s-a dat cinismul, manipularea nepermisă și ura, până am ajuns o populație sărăcită moral, economic, o națiune deznădăjduită și tristă. Românii și-au dorit Europa, o mai doresc în continuare, dar nu își doresc dubla măsură, nu își doresc cozile de topor care au lovit în această țară tot timpul. Au lovit în 1940, au lovit în 1944, în 1989, când ne-au dat crimă în ziua de Crăciun, în loc să ne dea adevărul. Cuvintele care trebuie analizate astăzi sunt: independență, suveranitate, demnitate!  Nu le-am înțeles atunci ca popor și nu le înțelegem nici astăzi. Oare cât timp va trebui să mai treacă să înțelegem acest lucru?!

Am ascultat astăzi discursul unui distins universitar și doresc să fac un apel. Stimați universitari, înaintea citatelor europenilor, dați citatele care au pornit din sufletul acestui popor. Le găsiți în toate luările de cuvânt din acele vremuri, le găsiți în academiile subterane, care erau pușcăriile din Aiud și din alte locuri din care poporul acesta într-adevăr a luptat pentru demnitate. Ne vom câștiga libertatea doar dacă vom ști adevărul! Adevărul nu îl pot căuta și găsi cei care merg în genunchi și își vorbesc de rău țara și neamul, nu îl pot face nici politicienii care îndeamnă la ură și la dat cu bâta. Politica și strategia unei țări în Europa se face din Academia Română și nu de pe stradă așa cum încearcă unii în zilele noastre. E momentul să ne trezim acum pentru că suntem într-o situație cumplită. O spun din postura unui un om care citește, fără teamă, pentru că nu mi-a fost teamă niciodată de adevăr. Vă spun că va trebui să devenim demni și respectați în Europa. Să participăm la această construcție europeană exact cum fac alte țări care sunt respectate. Am ajuns să fim monitorizați și cum mâncăm, ce spunem și ce gândim. Ni se deservește mediocritatea pe tavă. Asta ar trebui să  ne întrebăm fiecare! Conduceam copiii înainte la facultăți, îi conduceam în armată să își facă datoria ca militari față de țară, iar azi îi conducem să fie slugi. Aud profesori care se bucură că au reușit copiii la Oxford și peste tot în lume, dar nu se gândesc că acești copii educați ajung să se transforme în slugi. Liderii europeni sunt exponenții acestei lumi subterane care domină planeta, iar conflictul a devenit ucigașul acestei lumi. Toate aceste lucruri trebuie înțelese!

Nu goana după un vot viciat, fals sau manipulat ar trebui să fie motivația politicienilor atunci când susțin că-și apără țara. De naționalism nu trebuie să ne temem. Naționalismul este modul prin care te poți dărui celor pe care îi slujești, celor care te-au ales să-i reprezinți.

Suntem bucuroși că nu avem războaie și trebuie să salutăm acest lucru. Dar războiul ticălos, cel din subteran, umilința unui popor întreg și dezrădăcinarea unei nații cum se numește?! Ce război este acela în care pierzi atât de mult din resursele țării?! Cum se numesc cei care le-au luat?! O țară are dreptul la libertate și la a spune adevărul! Îmi doresc ca poporul român să înțeleagă acest lucru, doar astfel vom putea fi la înălțimea înaintașilor!

Dr. Dorin Florea,
Primar al Municipiului Târgu Mureș

 

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com